Pietrele Naturale

Articolul de fata s-a dorit un interviu scurt, dar a iesit ceva mult mai complex si mai interesant. In domeniul pietrelor naturale nu am foarte multe cunostinte si nici material didactic :-)
"Materialul didactic" se rezuma la doua pietre:

una gasita de mine intr-un sant, dintr-un sat sasesc din Ardeal



ce mi-a atras atentia la ea si in acelasi timp si lucrul care m-a facut s-o remarc in acel sant este un mic orificiu care strabate piatra dintr-o parte in alta.
Aceasta a fost piatra pe care am purtat-o cu mine peste tot pana sa am ascutitoarea prezentata in articolul anterior.

a doua este un cadou de la un prieten din Belgia



Fiindca resursele si cunostiintele mele se opresc aici il invit in "scena" pe domnul Catalin Sorescu, care este un bun cunoscator al pietrelor naturale si un expert in pietre belgiene (ardennes-coticule).

Cate-va intrebari domnule Sorescu. Ne puteti spune ce sunt pietrele belgiene ?

Pietrele belgiene abrazive care ne intereseaza – coticule (galbene) si BBW (albastre) – sunt roci sedimentare formate din argila si materie cu origine vulcanica. Ele au luat nastere printr-un proces unic de metamorfoza care a avut loc intr-o zona limitata a muntilor Ardeni. Acest proces de transformare a dus la aparitia intr-o concentratie deosebit de mare a cristalelor de granat Spessartit. Acest tip de granat se prezinta sub forma de cristale aproximativ sferice-multifatetate, asemanatoare unor mingi de fotbal cu dimensiuni intre 5 si 20 microni:



Fatetele acestor cristale formeaza unghiuri obtuze intre ele, unghiuri care confera acestor particule, precum si pietrelor care le contin, proprietati de abrazivitate puternica, dar in acelasi timp delicata.

Concentratia de cristale de granat in pietrele “BBW” si “Coticule” este deosebit de mare si variaza intre 20% si 45%. Pietrele galbene (coticule) tind sa aiba concentratia mai mare de cristale abrazive, dar aceste pietre galbene sunt mult mai rare si mai scumpe decat pietrele albastre (BBW).

Pietrele belgiene galbene (Coticule) sunt folosite inca de pe vremea Imperiului Roman. Actuala si singura exploatare de pietre belgiene care mai exista (http://www.ardennes-coticule.com) isi are sediul si atelierul de prelucrare in aceiasi cladire in care timp de peste 145 s-a petrecut, neintrerupt, aceiasi activitate.



Cariera din care se extrag pietrele belgiene se intinde pe o suprafata de aprox. 300 x 100 metrii. Pentru fiecare kilogram de “Coticule” se extrag 2 tone de minereu!


Ce caracteristici au pietrele abrazive naturale belgiene ?

Pietrele belgiene “Coticule” si “BBW” sunt pietre abrazive foarte fine cu o duritate structurala medie. In functie de modul de utilizare dar si de piatra particulara pe care o avem, granulatia efectiva a acesteia poate fi variata in intervalul 4000-10.000. Deoarece continutul de granati din pietrele belgiene este foarte mare (cel mai mare intalnit in natura), aceste pietre sunt foarte abrazive relativ la finetea lor. La o finete comparabila, foarte putine pietre intalnite in natura se pot lauda ca sunt mai eficiente ca pietrele belgiene!

Asa cum am vazut mai sus, particulele active care confera pietrelor belgiene o abrazivitate remarcabila sunt cristalele de granat. Duritatea acestora este peste 72 hRC (1360 Knoop) astfel incat pietrele belgiene se preteaza la ascutirea oricarui obiect taios din otel. Duritatea otelurilor cunoscute nu depaseste 65 hRC iar marea majoritate a cutitelor si uneltelor taioase au duritate sub 62 hRC.

Ca structura, pietrele belgiene se afla undeva intre pietrele dense de tipul Arkansas si cele moi, japoneze (gresii). Aceasta face ca o piatra belgiana, la o abrazivitate comparabila cu o piatra japoneza de super-calitate, sa reziste la mult mai multe folosiri. Fata de pietrele Arkansas sau asemanatoare, pietrele belgiene, desi mai moi, sunt mult mai eficiente si mai versatile (de exemplu prin capacitatea de a li se varia granulatia efectiva). Din experienta mea cu mai multe tipuri de pietre naturale (Arkansas, japoneze de mai multe feluri, englezesti, germane, belgiene etc) pietrele belgiene mi-au parut compromisul cel mai bun intre eficienta, rezistenta in timp si pret. As tinde sa spun ca sunt cele mai bune pietre naturale din categoria de granulatie ~6000, dar nu vreau sa fac afirmatii fara sa fi incercat pietre foarte scumpe japoneze (exista unele de peste 2000 USD bucata de 1kg).

Ca o remarca ce merita a fi amintita este faptul ca o piatra mai dura isi pastreaza planeitatea mai mult timp ca una moale, dar tinde sa fie mai putin abraziva. La pietrele moi particulele abrazive sunt eliberate mai frecvent din structura in care sunt prinse formand o pasta abraziva foarte eficienta. Este stiut ca pietrele japoneze sunt utilizate prin formarea pastei puternic abrazive pe suprafata cu o piatra mai mica numita Nagura. In acelasi mod pot fi folosite si pietrele belgiene, caz in care granulatia efectiva coboara spre 4000. Prin diluarea succesiva a pastei abrazive pe pietrele belgiene, granulatia aparenta a acestora tinde spre 10.000 (piatra uda si fara pasta). Pietrele foarte dure, gen Arkansas, nu au aceasta proprietate interesanta de a putea fi utilizate cu sau fara pasta abraziva creata pe suprafata.

La ce se pot folosi pietrele naturale belgiene ?

Pietrele belgiene sunt pietre abrazive utilizabile la finisarea taisurilor cutitelor, bricelor, uneltelor si a oricaror alte obiecte taioase. Pentru a fi eficienta finisarea taisului pe o piatra belgiana, acesta trebuie sa fi fost ascutit in prealabil pe o piatra abraziva mai grosiera (cu granulatia 500 -2000). O data ce avem un tais ascutit (adica cu cele 2 plane ale taisului intersectandu-se dupa o linie foarte subtire) dar nefinisat (adica cu micro-striatii lasate de o piatra grosiera sau medie), trecerea acestuia de cateva ori pe o piatra belgiana “Coticule” sau “BBW” ii va imbunatati in mod semnificativ capacitatea de taiere si rezistenta in timp a acestei proprietati. Aceste lucruri se intampla deoarece finisarea taisului pe o piatra fina duce la eliminarea “zimtilor” lasati de piatra grosiera, zimti care reprezinta puncte de slabicine care in scurt timp se transforma in mici crapaturi ale taisului (care astfel va ceda mai usor).

Pietrele belgiene galbene (Coticule) au fost timp de secole pietrele standard folosite de barbieri pentru ascutirea bricelor. Chiar si acum, cei care inca folosesc briciul pentru a se barbieri prefera pietrele belgiene tuturor celorlalte variante naturale sau artificiale. Acest fapt se datoreaza eficientei si versatilitatii in utilizare a acestor pietre minunate.

De ce sunt atat de renumite aceste pietre ?

Deşi în multe locuri de pe Terra fenomene geologice misterioase au dat nastere unor roci mai speciale ce au proprietatea “magica” de a da tais otelului bont, doar o mica parte a acestora au ramas in constiinta umanitatii de la o generatie la alta timp de zeci sau chiar sute de generatii. Printre aceste cateva tipuri de pietre ce pot fi enumerate pe degetele de la o singura mana, cu siguranta isi gaseste loc piatra belgiana galbena, asa numita Coticule. Ea este pretuita si cautata inca de pe vremea Imperiului Roman si insusi denumiera de Coticule inseamna piatra de ascutit in limba latina!

Daca aceasta piatra renumita s-ar fi extras din dealurile pe care este asezata Roma, i-as fi putut banui de subiectivism pe vechii romani, dar ea se extrage dint-o regiune indepartata si doar calitatile ei intrinseci au facut-o atat de dorita in vremuri in care marketingul si televizorul nu mimnteau poporul ca in zilele noastre!

Cine a pus o data lama unui cutit sau unelte pe piatra belgiana galbeana si a vazut cum dupa doar cateva treceri particulele fine de otel se aduna pe suprafata acesteia, cu siguranta a inteles ca laudele aduse acestei pietre nu sunt desarte! Este absolut remarcabila puterea de abraziune a unei pietre cu granulatie atat de fina!

In plus, versatilitatea acestei pietre datorate proprietatii de a se putea utilizeaza atat direct, lubrifiata cu apa sau prin formarea in prealabil a pastei abrazive pe suprafata ei, o recomanda ca o piatra cu totul neobisnuita! Ea este preferata de cei care ascut brice acolo unde alte pietre nu reusesc sa produca rezultate satisfacatoare!

Domnule Sorescu va multumim.

Mai multe imagini si informatii puteti gasi aici: http://csorescu.wordpress.com/2011/01/21/pietrele-belgiene-faq/

Personal am folosit o astfel de piatra si pot sa spun ca sunt deosebit de incantat de ea, asa ca recomand pietrele belgiene din toata inima.
Pentru cei care doresc sa procure astfel de pietre puteti comanda la urmatoarea adresa, la acelasi pret ca si in Belgia http://csorescu.wordpress.com/for-sale/

VA URMA ...

Despre ascutirea uneltelor

Ceea ce imi trece prin cap cand aud termenul "ascutire" este traditia japoneza in domeniul ascutirii uneltelor ... am auzit de tamplari japonezi care petrec mai mult de 1/3 din timpul acordat unui proiect, pentru ascutirea uneltelor.
Din nefericire nu ne putem lauda cu o traditie de genul asta ... o fi de vina si perioada "cenusie" in care nea Ion de la scularie stia sa le faca pe toate, iar cand aparea vre-o problema ... merge(a) si asa.
Desi nu ma consider specaialist doresc sa continui un demers inceput deja de altii, referitor la modul in care se pot ascutii uneltele.
Dupa categoriile pe care le folosesc in ascutirea uneltelor as putea face urmatoarea clasificare:

A. materiale sintetice
B. pietre naturale
C. piele


A. Materiale sintetice

A.1. The Puck (de la firma Lansky)



o piatra combo cu 2 granulatii:
- o suprafata grosiera, care poate fi folosita in mod special pentru uneltele "avariate"
- si o suprafata mai finuta care are granulatie medie

Personal am folosit Puck-ul pentru ascutirea toporului si a coasei.


A.2. Piatra diamantata Dia-Sharp 6"



Piatra extra fine (1200/9 microni)

Am folosit piatra in mod special pentru dalti, cutite si lama de la foarfeca pentru curatat pomii.

A.3. Masat diamantat



L-am folosit pentru anumite cutite de bucatarie cu unghiuri mai intortochiate si pentru kukri.

Primele trei produse au fost procurata de la arcuri-cutite, actualul www.cutite-bushcraft.ro

A.4. DC3 - inca nu am apucat sa-l folosesc.



Luat din strainatate. Piatra cu o suprafata diamantata iar cealalta suprafata, din safire sintetice. Granulatia fina de 25 microni.


A.5. Ultimul instrument de ascutit este o descoperire recenta.






Ascutitoarea asta mi se pare foarte ingenioasa din mai multe motive:
pe langa faptul ca este foarte usoara, are doar 40 de grame si este mica 8/2 centimetrii
datorita dimensiunilor reduse este foarte usor de transportat ... iar acest lucru se poate face in foarte multe variant, doar cate-va exemple:


1.



2.



3.



4.




Nu este pretentioasa, nu este fragila, nu necesita intretinere

Daca o pierzi, datorita culorii capacului o reperezi foarte usor.

Are mai multe posibiitati de utilizare, deoarece are 4 (dupa producatori 5) suprafete de ascutire:

1.pentru ascutit lame normale



2.pentru finisarea lamelor drepte.



3.pentru ascutit lame zimtate



precum Victorinxul acesta



pana acuma nu am reusit sa il ascut asa de bine niciodata, suprafata asta de ascutit o consider unul dintre punctele lui forte.

4.pentru ascutit foarfeci si alte unelte mai mici




(5). desi nu am inteles cum (nu sunt pescar)... orificiul este pentru ascutit acele de pescuit




Foarte usor de utilizat, sunt suficiente 3-4 miscari de-o parte si de alta a lamei, dinspre maner spre varf (folosindu-se suprafata) din imaginea 1. Apoi pentru finisare se utilizeaza suprafata din imaginea urmatoare, printr-o miscare inainte-inapoi.

Pentru cei interesati sa o procure, poate fi comandata la adresa: danielscuriosityshop@gmail.com
la pretul de 65 ron.

VA URMA
In episoadele viitoare:-)
- pietre naturale
- cum se face si cum se utilizeaza stropul (piele pentru ascutit uneltele)
- un nod simpatic pentru agatatul uneltelor.

Ganduri pentru noul an ...

Washinghton DC, o staţie de metrou L’ENFANT PLAZA, într-o dimineaţă friguroasă de ianuarie ...Violonistul a cântat şase piese de Bach timp de 45 de minute, interval în care aproape 2000 de oameni au trecut prin staţie, majoritatea în drumul lor spre locul de muncă.

După 3 minute, un bărbat de vârstă mijlocie observă existenţa muzicianului. Încetineşte şi se opreşte pentru câteva secunde înainte de a-şi relua grăbit drumul.
După 4 minute, violonistul primeşte primul dolar de la o femeie care îl aruncă fără a se opri mers.
După 6 minute, un tânar se opreşte şi îl ascultă, sprijinindu-se de un perete. Mai apoi se uită la ceas şi îşi reia mersul.
După 10 minute, un copil de 3 ani se opreşte să asculte muzica, dar este tras repede de mama grăbită. În cele din urmă mama insistă şi baieţelul îşi continuă drumul, întorcându-şi neîncetat capul spre violonist. Acelaşi lucru se petrece şi cu alţi copii, dar fiecare părinte, fără excepţie, îşi forţează copilul să meargă mai departe.
După 45 de minute doar 6 oameni se opresc şi îl ascultă pentru puţină vreme. Aproape 20 îi dau bani, dar fără a se opri. Violonistul strânge 32 de dolari. În cele din urmă o tânără îl recunoaşte...

De fapt violonistul este Joshua Bell, unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. În cele 45 de minute, el a cântat una dintre cele mai complexe piese scrise vreodată, la o vioară ce valorează 3,5 milioane de dolari.. Cu numai două zile în urmă, acelaşi Joshua Bell a cântat cu casa închisă la Boston, preţul unui bilet fiind în medie de 100 de dolari.

Aceasta este o poveste adevărată. I-a adus premiul Pulitzer ziaristului de la Washinghton Post care a făcut acest experiment sociologic, urmărind percepţia, gustul şi priorităţile oamenilor.
Apare firesc întrebarea : dacă nu reuşim, măcar pentru o clipă, aprecia frumuseţea uneia dintre cele mai de seamă muzici scrise vreodată, în interpretarea unuia dintre cei mai mari muzicieni, la unul dintre cele mai minunate instrumente
... CÂTE MULTE ALTE LUCRURI PIERDEM?

Fie ca noul an in care tocmai am intrat, sa ne faca mai buni, mai sensibili si mai preocupati de adevaratele valori.

Experimentul din Washington, DC.



Si varianta romaneasca a experimentului :-)