Inca din copilarie in urma vizitelor pe care le-am facut in vest, m-am preocupat sa inteleg, de ce unele tari au ajuns unde au ajuns iar noi suntem unde suntem. Aflandu-ma la cate-va mii de km de tara, intrebarile au reaparut si de la o zi la alta incepeam sa imi explic tot mai bine mecanismele.
In adolescenta, printre cartile pe care le-am citit se numara si "Etica protestanta si spiritul capitalismului" de Max Weber. Desi nu sunt in mare parte de acord cu ideile autorului, este de apreciat pista pe care o deschide in ce priveste corelatia dintre religie si statutul economic-social al unei tari.
Conform viziunii mele, crezul religios influenteaza profund conditia unui individ, tari sau societati. Acest fapt s-ar datora acelor crezuri si idealuri care se afla ascunse in cele mai adanci straturi ale constiintei, si care la cei mai multi oameni se suprapune cu crezul religios. In acelsi sens, conditia unui individ sau societati este determinat de idealul si modul in care il percepe el/ea pe Dumnezeu. Simplificat, proiectia lui Dumnezeu in mintea ta, influenteaza modul in care te raportezi la ceea ce te inconjoara. Nemtii ar denumi aceasta weltanschauung, iar in limba romana cred ca i s-ar potrivi urmatoarea sintagma: viziunea despre lume si viata.
Nu demult stateam de vorba in strainatate, cu un romanas, care-si povestea cu multa mandrie "ispravile". Cand i-am atras atentia ca ceea ce face nu este bine nici pentru el nici pentru cei din jurul lui si ca in viata totul se plateste, mi-a raspuns: " E ... Dumnezeu e baietas de cartier. El e bun si ne iarta." Interesant este ca acesta idee am intalnit-o la foarte multi romani, cu privire la "Dumnezeu dragutu". In conceptia multora el este proiectat ca un batranel simpatic, dar senil, pe care reusesti sa-l duci usor de nas.
Religiile traditionale pun mare accent pe forma ... meritul reformatorilor cum ar fi Ulrich Zwingli, Calvin, Menon este ca au cautat sa transfere importanta de pe forma pe fond. Astfel conform teologiei reformatorilor, nu mai trebuia sa arunci bani in cutia lui Tetzel (cel care vindea indulgente), ca sufletul sa iti fie ispasit de pacate, nu mai trebuia sa participi in procesiuni, perelinaje sau chiar cruciade pentru a fi absolvit de papa. Reforma protestanta a pus capat "tocmelii cu Dumnezeu" si l-a inaltat in schimb pe Isus Christos si Legea Sa. Iar Legea, chiar a fost luata in serios, in toate aspectele vietii. Asta este una dintre problemele mari care le avem noi ca popor.
Respectul fata de aproape (si tot ce tine de el, proprietatea lui) s-a intiparit profund in genomul :-) populatiei acestor tari, pe care noi le numim civilizate.
Este suficient sa mergi in Suedia si sa intrii intr-un magazin fara vanzator, unde fiecare isi cantareste, tasteaza si plateste singur factura. Sau poti incerca acelasi lucru pe strazile Genevei lui Calvin, unde poti sa-ti ridici singur ziarul dupa ce ai pus banii intr-o cutiuta. Sau poti sa colinzi dealurile pe unde acum cate-va sute de ani, a trecut Luther (cu manuscrisul Bibliei, tradus in limba poporului, pregatit pt tiparnita), si sa iti culegi capsuni de pe o plantatie, ca apoi sa lasi banii pe o tavita.
De asemenea Reforma, apeland la Biblie, l-a invatat pe om ca atunci cand isi da cuvantul, sa si-l respecte chiar daca este in paguba lui. De aici si expresia germana, care era des folosita si in Ardeal:"Ein Mann, ein Wort" ... Un om, un cuvant (cu sensul ca promisiunea-i promisiune).
Dar lucrul cel mai important pe care l-a facut (asta din perspectiva discutiei noastre), este ca a coborat teologia din turnurile de fildes si de la catedrele universitatiilor prestigioase, in strada, la oamenii de rand facand-o mult mai accesibila si mai practica. Astfel pantofarul, laptareasa sau gospodina au fost invatati ca pantoful, laptele pe care-l mulg sau mancarea pe care o fac pentru familie, daca este de calitate, atunci in fata lui Dumnezeu este la fel de bine primit(a) ca si o slujba pe care o tine preotul in biserica.
Parerea mea este ca acest lucru nu s-a produs peste noapte. In istorie ideile sau anumite tendinte au nevoie de o perioada lunga pentru a fi asimilate. Nimic nu se produce peste noapte.
In concluzie, de ce cred eu ca religia are o asa de mare importanta practica?
1. Religia unei tari, reflecta situatia ei economic-sociala.
Daca ar fi sa fac o astfel de ierarhie si as incepe de jos in sus, in cadrul crestinismului european, ar fi.
a. nivelul de baza: tarile ortodoxe Est europene: Ucraina, Bulgaria, Romania si bineinteles Grecia.
b. tarile catolice: Portugalia, Spania, Italia.
c. tari mixte: Germania, si as pune aici si Franta(daca pun in discutie istoria relatiei cu bis. Catolica - cazul Napoleon, si istoria protestantiilor francezi, hughenotii)
d. Anglia - i-as oferi un statut aparte, pe mai multe considerente.
e. tarile protestante, nordice: Suedia, Norvegia, Danemarca si Finlanda.
Parerea mea este ca cam aceasta va fi si ordinea in care vor cadea tarile d.p.d.v economic daca criza va continua.
Poate veti spune ca daca o luam din punct de vedere religios, piramida ar fi inversa, in sens ca tarile protestante sunt cele mai libertine si in care ateismul are cei mai multi adepti. Da, va voi da dreptate. Este o consecinta logica. Bunastarea duce in final (la cei mai multi) la autosuficienta. Cand ai tot ce iti trebuie si nu stii ce inseamna aia sa iti lipseasca paine de pe masa, de obicei il arunci pe Dumnezeu la cutia cu vechituri.
Poate va veti intreba atunci, de ce tarile acestea (protestante) continua sa se mentina, cat de cat la un nivel economic ridicat. Raspunsul meu este: din inertie. Aminteam ca "nimic nu se produce peste noapte". Desi nu il mai au pe Dumnezeu, unele principii inradacinate adanc in cultura poporului (principii provenite din Biblie cum ar fi cinstea, respectarea proprietatii aproapelui) mai sunt pastrate da o parte buna a populatiei.
2.Daca vei studia in istorie, in general tarile protestante nu au avut revolutii. Cu precadere revolutiile lor au fost industriale :-).
Cred ca istoria lumii se afla din nou la o rascruce, sistemul capitalist e pe duca.
O mica paranteza: crezul meu este ca ori ce sistem, ori cat de bine pus la punct ar fi, in fianl dupa ce a ajuns la apogeu va cadea. Nu din cauza neperformantei sistemului ci din cauza bunastarii excesive, de fapt efectelor acesteia asupra omului. Veriga slaba este omul: lacomia lui, neinfranarea, egoismul si ma opresc aici deaorece lista este foarte lunga.
Variantele care urmeaza ar fi: Revolutie sau Reforma.
Ce inteleg prin revolutie: aceea situatie in care clasa de mijloc (care se subtiaza si ea) se foloseste de furia acumulata in clasa de jos (care sunt cei mai numerosi) pentru a o rasturna pe cea de sus. Aceasta presupune schimbarea fizica a celuilalt, micsorarea cu un cap :-) si alte actiuni de genul asta. Aparentele beneficii sunt pana ce clasa de mijloc care a ajuns destul de puternica ca sa controleze clasa de jos. In final se ajunge ca istoria sa se repete.
Ce inteleg prin reforma: schimbarea launtrica prin adoptarea constienta si rationala (fara vre-o constrangarea exterioara,si asa cum inteleg eu) a unui set de norme si reguli, benefice, care sa nu fie infuentate de nici un context sau circumstante exterioare. Aceasta actiune este mult mai dificila (e mai simplu sa-l scurtezi cu un cap pe altul) de cat sa faci schimbari radicale in propriu-ti cap.
Pana una alta pentru evenimentele care se prefigureaza religia va juca un rol foarte important. Este clar (pt. mine) ca exista o corelatie intre religie si economic/social. Dar este total anti-crestin cand economicul si social scoate la inaintare religia pentru a rezolva problemele societatii. Cand politicul va da mana cu religia ca sa rezolve problemele economic sociale, tocmai se va naste un balaur cu doua capete care va reinvia timpurile apuse ale evului mediu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu