" Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi " Evanghelia Sfântului Ioan VIII:32

duminică, 21 iunie 2015

Jurnal de livada (de la teorie la practica)

prun inainte de taiere
prun dupa taiere
 Din lipsa de timp o sa descind in subiect abrupt, fara nici o introducere.
Asa cum aminteam in anteriorul jurnal de livada intre 92 si 98% din substanta uscata a copacului provine din atmosfera.
Ca sa nu lungesc povestea as spune ce as face eu (si ce o sa fac ) ca livezii sa-i fie cat mai bine.
In primul rand, as planta pomii la distante ceva mai mari fata de cat se recomanda oficial. Marc Bonfils recomanda plantarea marului (altoit pe franc) la 10m distanta unul de altul, a parului la 9 m, a prunului la 8 m, iar a ciresului la 10 m.unul fata de altul.
Cifrelel astea pe care le-am dat, suna aberant pentru actuala cultura industriala, pentru ca la asta s-a ajuns in mare parte in pomicultura zilelor noastre (nu mai avem agricultura ci industrie-agricola). Si totul porneste de la bani - dorinta de a-i face cat mai multi si in cat mai scurt timp. Dar cu ce pret ?
Cum se fac cat mai multi bani ? Inghesuind cat mai multi pomi (asemenea bietelor animale in halele alea imense si neaerisite). Aceasta suprapopulare are cate-va consecinte :
 Parazitismul care constitue marea plaga a "industriei agricole" moderne bazate pe monocultura.
Privarea de soare - probleme cu fotosinteza, absortia de C si O (dupa unii autori numai astea 2 elemente ar constitui 88% din componenta plantei). In acelasi timp privarea de soare constitue o importanta sursa de boli.
Privarea de aer - probleme cu absortia in special a azotului si in acelasi timp sursa de boli.
Tocmai ceea ce promitea sa devina o mina de aur da nastere la un munte de probleme - paraziti, boli, carente in diverse elemente a caror combatere si rezolvare necesita o multime resurse, energie, respectiv bani. In final ecuatia suna cam asa - din dorinta de a face mai multi bani se consuma o gramda de bani (pe pe stropiri si chimizari) fapt care face ca produsul finit sa iasa de o calitate indoielnica dar la un pret mare.
Fiindca vreau sa fac parte din solutie nu din problema o sa prezint cate-va variante -
Cum am putea rezolva problema parazitismului -
1. prin POLICULTURA (culturi mixte sau intercalate),a. in primul rand nu permite parazitilor sa se raspandeasca asa de repede si de usor pe intreaga suprafata a livezii,
b. in aclasi timp doua sau mai multe culturi nu epuizeaza anumite resurse asa cum o face o monocultura.
c. daca plantezi plante complementare doua sau mai multe culturi coopereaza mai bine decat una singura, si eviti problema concurentei. (plantand o singura specie acestea tind sa concureaza, daca platezi mai multe specii si stii sa le alegi s-ar putea sa coopereze)
 d. poti sa plantezi plante protectoare: usturoi, ceapa, pelin (tin parazitii la distanta), hreanul (protejeaza de bolile cauzate de ciuperci)
1.1  prin plantare la distanta mai mare intre pomi (pui cu paiu, iei cu caru, si viceversa :-): e de preferabil sa ai mai putini pomi fructiferi dar care produc mai mult (fara fenomenul de alternanta), pe termen mai lung, decat multi pomi slabiti, bolnavi, tratati chimic * (aici este o mica mare problema legata de metoda de altoire a pomului)
2. privarea de sore se poate rezolva prin ceea ce am amintit anterior - plantarea la distante mai mari si in acelasi timp prin taieri.
Sunt niste versuri foarte sugestive care spun: "Ridica-ti umbra de pe umbra mea si iti voi da si recolta mea si recolta ta".
Sunt unii permaculturisti - ca de exemplu Seep Holzer care sunt impotriva curatarii pomilor. In cazul lui Seep Holzer inteleg oarecum motivatia. Personajul are peste 40 de hectare, pe multe dintre acestea fiind plantati pomi. La astfel de dimensiuni nu mai ai timp fizic sa te ocupi si de taieri.
Personal consider taierile moderate necesare.  Da, sunt impotriva taierilor radicale sau a taierilor doar de dragul taierii. Sunt situatii in care unii pomi ajunsi la maturitare nu mai au nevoie de taieri deoarece pentru un numar de ani ajung la un echilibru.
Cu toate acestea in primii 4-5 ani, la pomii  fructiferi, dupa parerea mea taierile sunt necesare. In primul rand formeaza coroana, nu permite alungirea excesiva a ramurilor, respectiv formarea unui trunchi prea subtire care in caz de vant puternic sau depuneri mari de zapada poate duce la compromiterea copacului. Cand curat copacul caut sa formez ocoroana armonioasa dezvoltata aproximativ egal (usor mai ridicata spre partea nordica), cu mijlocul aerisit in care sa patruna aerul si lumina. Daca nu patrunde aerul si lumina in mijloc cu siguranta vor patrunde bolile si parazitii,
deoarece umiditatea este cel mai propice mediu pentru dezvoltarea bolilor ( e cam ca si in proverbul acela - unde nu intra soarele pe geam intra doctorul pe usa :-)In concluzie aerul proaspat si lumina constitue cel mai bun dezinfectant nu doar pentru copaci ci si pentru oameni.
Asa ca SPOR LA TREABA ! in aer cat mai curat.

In continuare un videoclip ... inca in lucru
Scuzati calitatea filmarilor si nu numai ...


2 comentarii:

  1. Buna ziua om bun. Minunat ceea ce faci tu in gradina punand in aplicare principiile permaculturii si nu numai,lucruri pe care le impartasesti si cu cei care-ti trec pragul blogului. Felicitari si mult succes in continuare,sa ai o vara minunata plina de spor, inspiratie si o recolta gustoasa si bogata.

    RăspundețiȘtergere