De ce oare?
Suprafetele concesionate de ANRM. Estul Moldovei, sudul Dobrogei si vestul tarii sunt concesionate pentru exploatarea gazelor de şist.
BLESTEMUL GAZELOR DE SIST
Metoda fracturării hidraulice de mare volum, in ciuda dezinformărilor frecvente practicate de autoritățile din România, cum că acest procedeu este utilizat ăn România de peste 60 de ani in forajul clasic de gaze, este o metoda extrem de nouă (introdusă in SUA de aproximativ 9 ani), după cum arată un raport al Agenției de Mediu din Statul New York. Aceasta trebuie diferențiată clar de fracturarea folosită de mulți ani pentru forajele de gaze convenționale, pentru stimularea zăcământului, executată pe putul vertical si folosind cantități de apă de 100 de ori mai mici fata de fracturarea hidraulică pe orizontală si fara atatia aditivi chimici. Fracturare hidraulică de mare volum constă în efectuarea unui foraj vertical de mare adâncime până în stratul de sist, urmat de unul orizontal. Ulterior, pe putul orizontal, prin detonarea de exploziv, se realizeaza orificii în coloana sondei. După aceea, se injectează cantităţi uriaşe de apă, nisip şi aditivi chimici (0,5% din canitatea totalâ din lichidul de forare). Prin orificii, cantitățile uriase de lichid de foraj, introduse ân rocă la presiuni extrem de mari (1000 de bari si peste), ajung la roca din jur, provocând lărgirea fisurilor preexistente ale acesteia si eliberând gazul. Ulterior, presiunea internă generataă astfel la nivelul rocii, împinge lichidul de foraj injectat la suprafaţă, împreună cu gazul eliberat. Până aici, pare un proces industrial ca oricare altul. Dar…fără foc, nu iese fum.
IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI SANATATII
După cum se poate intui pănă la acest punct, extracţia GDS produce efecte devastatoare si iremediabile asupra solului, apei şi aerului, cu impact direct asupra oamenilor, animalelor si vegetatiei (a vietii, in general)
Apa potabilă și ape subterane contaminate Poluarea aerului
Aproximativ 20.000 mc de apa cu substanțe chimice toxice sunt folosite la o fază de fracturare. Jumătate din apa contaminată rămâne în subteran și migrează spre pânza freatica. Din cauza tehnologiei se produc și scurgeri directe în pânza freatică încă de la prima utilizare, din faza de explorare. Aproximativ 7% din cantitatea de metan se pierde în atmosferă, poluând aerul. Gazul nu iese singur ci împreună cu alte chimicale toxice volatile sau sub formă de pulberi.
Soluri toxice și radioactive. Cancer și boli incurabile pentru oameni
Substanțele toxice, radioactive și metalele grele, antrenate de fluidul de fracturare vor contamina solul, fie prin scurgeri din bazinele de decantare fie prin depozitarea acestora in subsol, in puturi dezafectate. Ca urmare solurile se vor eroda accentuat. Consumul apei din zona de exploatare, dar și aerul, au dus la intoxicarea cu substanțe cancerigene și
mutagene, producând afecțiuni dintre cele mai severe și greu de tratat, dacă nu chiar fatale.
Distrugerea florei și a faunei Infrastructură distrusă și poluare fonică
Agricultura și creșterea animalelor si a albinelor vor fi afectate prin distrugerea surselor de apă și hrană. Flora și fauna dispar, iar locul se va deșertifica. Aproximativ 1000 de camioane de mare tonaj vor
tranzita zona de explorare și exploatare și vor distruge prin greutate și vibraţii casele și infrastructura și vor polua aerul.
Cutremure și alunecări de teren Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete uriase, extrem de fertile
Exploziile asociate fracturarii și injectarea sub presiune a fluidului au produs cutremure în SUA, Marea Britanie (care a si impus un moratoriu din acest motiv) și Italia. România este tara din Europa cu cea mai mare activitate seismica, perimetrele din Dobrogea si Banat fiind suprapuse unor zone cu un mare potential seismic. Mai mult, fracturarea hidraulică ar putea reactiva falia Shabla-Snagov, care ar putea efecte devastoatoare, existand pericolul producerii de tsunami in Marea Neagră. Fracturarea hidraulică agravează efectul seismelor care devin mai numeroase si mai ample și poate duce, în timp, la alunecări de teren. Ca urmare a spațiului ocupat de exploatarea de gaz de șist, atât la suprafața, cât mai ales în subteran, coroborat cu reducerea drastică a disponibilului de apa necesară agriculturii, legumiculturii și creșterii animalelor, din circuitul agricol vor fi scoase sute de mii de hectare. Disparitia albinelor datorită substantelor toxice emanate in atmosferă. Anularea posibilității practicării agriculturii ecologice, România deținând 1 loc in UE ca si potential pentru agricultura ecologică! Toate aceste lucruri vor fi iremediabil pierdute.
Trebuie remarcate dezastrele ecologice și cu efecte grave asupra sănătății locuitorilor din zonă, care au survenit în urma exploatărilor gazelor de șist cu metoda fracturarii hidraulice în Ecuador, Brazilia, Nigeria și Kazahstan și putem concluziona ca extragerea gazelor de șist contravine conceptului de dezvoltare durabilă. Totodată Companiilor nu li s-a cerut să constituie un fond de garanții de mediu.
SURSA- http://stopfracturare.ro/despre-fracturare-2/
Foerte interesant si utile informatiile. Deci, nu numai ca ne-am vandut tara dar ne-o si distrugem si odata cu ea si bruma de natura ce-a mai ramas ne furata. Multumesc.
RăspundețiȘtergereO zi buna si un weekend placut.