Compostul, si nu numai

 De mai mult timp mi-am propus sa sa ajung sa il cunosc pe domnul Willy Schuster. Aseara am avut ocazia aceasta si m-am bucurat mult pentru ea. Domnul Schuster este unul dintre parintii agriculturii ecologice de la noi din tara, si ma bucur ca a ramas la fel, un parinte  :-) care te primeste in casa si familia lui cu multa caldura.
Dansul este si copresedinte al grupului "eco ruralis" grup destinat sprijinirii taranilor ecologici si traditionali.
M-a impresionat foarte mult mottoul gospodariei domnului Schuster: "...Domnul Dumnezeu a luat pe om si l-a pus in gradina Edenului, ca s-o lucreze si s-o pazeasca". (Geneza 2:15)
Se pare ca in contradictie cu alte crezuri provenite din legendele urbane :-) meseria de agricultor ... sau hai sa-i zicem mai pe romaneste, taran, este cea mai veche meserie, care are in plus si "binecuvantare".
Voi dedica acest articol domnului Schuster, un om care iubeste pamantul ... in forma lui cea mai naturala.
Si daca tot vorbeam de pamant  in articolul urmator voi discuta despre compost.

Din pacate termenul de taran este folosit de multe ori in sens peiorativ. In Suedia am avut parte de o experienta care m-a facut sa doresc sa scimb perceptia care exista la noi in tara cu privire la "meseria" si statutul de taran. Am avut ocazia sa intalnesc un batranel de vre-o 70 de ani care cand a inceput sa vorbeasca despre agricultura, despre bacterii eficiente, despre compozitia solului, te fascina dar in acelasi timp te provoca serios la cercetare. Asa ca m-am pus serios pe treaba, iar ce urmeaza este rezultatul studiilor  impletite cu experienta.

Daca ar fi sa dau o definitie compostului aceasta ar fi - descompunerea controlata a resturilor de materie organica de catre microorganisme, in prezenta oxigenului din care rezulta un sol de o calitate superioara.
Secretul compostului este reactia si raportul dintre doua elemente chimice: C (carbonul) si N (azotul). Carbonul este reprezentat de materialele uscate, lemnoase, de culoare maro (ca de exemplu: frunze, paie, in general tot ce contine celuloza).
Azotul este prezent in compost sub forma materialelor verzi: resturi proaspete de iarba, gunoiul animal si resturi de la bucatarie (in acest sens prezinta si un avantaj in vederea depozitarii resturilor biodegradabile).
Ceea ce ofera succesul compostului este raportul dintre cele doua elemente. Cele mai multe materiale pe care le-am citit in acest sens recomanda un raport cat de cat egal intre C si N. Alte materiale recomandau un raport de 3 parti N si o parte C.
Cum am procedat eu - am pus straturi cu continut de carbon (gros de aproximativ 10 cm.) dupa care am pus un strat cu continut de N (tot de 10 cm). Straturile le-am pus succesive C-N-C-N , ar fi recomandat cat mai gros, ideal ar fi un metru si jumatate.
Am inceput cu un strat de C deoarece am pus la baza crengi astfel incat sa fie cat mai mult oxigen iar "claia" de compost sa nu zaca direct pe pamant :-)
Oxigenul este al treilea secret al compostului - mai mult decat mancare, bacteriile au nevoie de aer (a se citi O). Tot in acest sens in compst se recomanda o concentratie de 50-60 % H2O (o alta sursa de O).
Oxigenul este elementul care mentine echilibrul in gramada de compost. Daca este prea putin oxigen atunci creste aciditatea (ideal pentru compost este un mediu acid neutru care sa aiba un Ph de 8,5). Daca in compost este o aciditate marita acest fapt va duce la moartea bacterilor, si deci la incetinirea procesului.
Cea mai simpla metoda de oxigenare o reprezinta rascolirea gramezii de compost cu furca.
Un alt secret o constitue temperatura - temperatura ideala pentru o gramada de compost este de 50-65 de grade. Cu cat temperatura este mai apropiata de aceste valori cu atat procesul de maturare a compostului va fi mai rapida. Totusi nu se recomanda sa se depaseasca temperatura de 70-80 de grade deoarece in acest caz bacteriile ajung la autodistrugere datorita temperaturii crescute.
Pentru mine aceasta activitate de pregatire a compostului a ajuns una placuta care este si foarte utila pentru gradinaina, in sensul ca am o gradina curata in care nimic nu se pierde ci totul se transforma in ceva util :-). De acuma nu mai este nevoie sa ard decat ce este bolnav sau contaminat, restul se transforma in compost.
In incheiere o observatie - cu cat bucatelele de materie incorporata in compost sunt mai mici, cu atat bacterile le vor descompune mai repede, iar procesul va fi mai scurt.
In munca de compostare m-a ajutat foarte mult ce veti vedea in urmatorul videoclip.

Apropos - daca vre-un cititor are vre-un tocator  manual (deci sa nu fie pe curent electric) de vanzare, sau stie de unde s-ar putea cumpara unul, m-as bucura mult sa-mi comunice si mie.

Multumesc.