" Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi " Evanghelia Sfântului Ioan VIII:32

luni, 14 noiembrie 2011

Deus Est !


Articolul de fata se bazeaza pe trilogia lui Decartes: Dubito ergo cogito, Gogito ergo sum, Sum ergo Deus Est. Titlul articolului este putin schimbat fata de ce apare in ultima parte a dictonului cartesian, deoarece in conceptia mea existenta lui Dumnezeu nu este determinata nici in cea mai mica masura de existenta mea. In aceasta privinta nu sunt asa umanist ca Decartes :-)
Deoarece este ultimul articol din acest ciclu, voi fi ceva mai generos :-) asa ca imi doresc sa aveti rabdare sa cititi pana la capat ... si nu veti regreta.
Articolul va fi in continua schimbare. Momentan filonul de inspiratie este un foarte profund ganditor indian, devenit crestin Subodh K. Pandit.
Discutia are o deosebita importanta in ceea ce priveste fenomenul religios, deoarece nu poti merge mai departe in cautari daca nu ai raspuns la intrebare: Exista Dumnezeu, ... (sau pentru unii sensibili la acest termen)- un Facator, o forta Superioara Absoluta ?
Nu poti vorbi despre un rau (religie), daca tu ai probleme in ceea ce priveste existenta conceptului de apa (Dumnezeu).
Asa ca, sa purcedem la drum in demersul nostru, care as dori sa fie unul rational .

"Allah hu Akbar" este strigatul care se ridica din varful unui minaret, strigat prin care imamul cheama de cinci ori pe zi credinciosii musulmani pentru rugaciune. "Shema Israel" sunt primele cuvinte pe care le intoneaza un rabin evreu dupa ce si-a pus chipa si talicul, pentru rugaciune. Inr-u cu totul alt colt al lumii, in Tibet, poti auzi urmatoarea mantra: "Om mani padme hum".
"Nu exista nici un alt Nume sub ceruri prin care putem fi mantuiti" sunt cuvintele pe care le rosteste un pastor/preot intr-o biserica/catedrala.
In imensitatea Indiei, pe un drum prafuit vei putea auzi pe un guru impreuna cu ucenicul sau, plecati in perelinaj, rostind cuvintele:"Hare Rama,Hare Rama, Rama, Rama, Hare, Hare. Hare Krishna, Hare Krishna, Krishna, Krishna, Hare, Hare."
Diverse si raspandite - religiile acestei lumi.
Pe de cealalta parte a baricadei, se gaseste scepticul cel exuberant impreuna cu ateistul declarat. Cei doi zambesc condescendent, parca scaprandu-le de pe grimasa cuvintele: "Aceste fiinte naive ...oh, cat de lipsit de sens este droghezi cu acest opiu al popoarelor."
Acesta era de fapt si felul in care Karl Marx denumea religia. El avea impresia ca toti aceea care credeau in Dumnezeu si aveau de-a face cu religia, se foloseau de cele doua ca de niste proptele. Carje cu care se tarasc prin viata, sperand ca prin ele sa inlature durerea si suferinta (sau macar, sa le ofere un sens), cand de fapt ele alcatuiesc insasi realitatea vietii. Toate aceste pretentii referitoare la cer sau la "ceva de dupa", nu sunt decat niste utopii nascute din neputinta de a face fata crudului adevar, ale unei existente fara sens. Nu exista Dumnezeu, viata de dupa, cer. Numeni nu stie de unde venim, si incotro ne indreptam.
In asentiment cu cele spuse mai sus putem citii declaratia lui Quentin Smith (coautor al cartii Teism, Ateism si Cosmologia Big Bangului) "Singurul crez rezonabil este ca venim din nimic, prin nimic si pentru nimic" (Oxford, Calderon Press, 1995)
Sa fie oare chiar asa ? Sa fie aceasta "realitate", una, care multora dintr noi le-a scapat.
Care este atunci motivul care iti da imbold, si pe care iti poti baza existenta ? Din cele citite mai sus, singurul motiv rezonabil este NIMIC! Daca fundamentele mele se bazeaza pe nimic si franghia de care ma tin este nimic rezulta ca filozofia mea de viata are in centru NIMIC. Cu o astfel de filozofie bazata pe nimic nu e chiar usor de trait. Nu-i de mirare ca Jean-Paul Sartre, dupa o disputa elocventa in care si-a prezentat foarte structurat argumentele discreditand ideea de supranatural si Dumnezeu, marturiseste ca singura intrebare care ramane este de ce nu a comis inca suicidul.
Albert Camus, laureatul Nobel concluzioneaza "Ultima intrebare filozofica este cea cu privire la suicid" The Myth of Sisyphus and Other Essays (New York: Vintages, 1955)p.40.
Nu as dori sa deschid o discutie pe tema suicidului, fie vorba intre noi, si multi oameni piosi au comis acest act..., ci doresc sa mergem mai departe si sa incercam sa raspundem la intrebarea: Exista Dumnezeu ?
La aceasta intrebare pot fi doar doua raspunsuri. Replica acelora care spun ca nu stiu si ca nu se pot decide, nu este un raspuns, ci este mai degraba o "marturisire de ignoranta" si dezinteres fata de subiect.

Raspunsurile sunt simple si scurte:

A. Dumnezeu nu exista, este o fictiune.
B. Dumnezeu exista, este un fapt concret.

Cele doua opinii sunt ireconciliabile si ce este interesant ca in literatura gasesti
declaratii vehemente si categorice in ambele sensuri:

"Universul pe care il privim ar avea EXACT proprietatile la care ne-am astepta, daca nu exista, la urma urmelor,nici un plan, nici o intentie, nici un rau sau nici un bine, nimic altceva decat o indiferenta oarba, nemiloasa." Richard Dawkins (Un rau pornit din Eden)p. 155

"Aparent arbitrarele si nerelevantele constante in fizica au un neobisnuit lucru in comun - au EXACT valorile de care ai nevoie daca doresti sa ai un univers capabil sa produca viata.
... Nu exista nici un motiv pentru o persoana rationala si inteligenta sa imbratiseze iluzia ateismului si agnosticismului." Patrick Glynn, in God: The Evidence (Rocklin, CA: Prima Publishing, 1997).

Dar sa mergem mai departe in incursiunea noastra ca sa analizam si sa intoarcem pe toate partile cele doua raspunsuri:

I.A. Dumnezeu nu exista, este o fictiune.

O afirmarie negativa este valida, numai si nuami cand, toate posibilitatile sunt epuizate. Daca afirm ca exista 10 000 de lacuri in SUA si nici unul dintre ele nu se numeste Char gog agog munchaug agog chau bun agun gamuag, cate lacuri ar trebui sa cunoasc ? Toate cele 10 000. Chiar daca as cunoaste 9 999 nu ar fi suficient pentru a confirma pretentia.
"Char gog agog munchaug agog chau bun agun gamuag" - este un lac in Massachusetts. Este cel mai lung nume in SUA si tradus din limba amerindienilor ar insemna - Eu pescuiesc pe partea mea de lac, tu pescuiesti pe a ta si nimeni nu pescuieste intre noi.
Sa aplicam aceasta doar la un factor care il priveste pe Dumnezeu, Locatia. El poate locui oriunde in univers.
Nimeni nu poate avea pretentia de a cunoaste fiecare cotlon al orasului sau, si mai putin a tarii, al lumii,al sistemului Solar sau al galaxiei. Prin absurd, daca am reusi sa il cautam in 99% din univers, tot ar ramane peste un miliard de galaxii de cautat.
Cu atat mai mult, daca vorbim de un Dumnezeu care nu este static, in cursul cautarilor noastre, el si-ar putea modifica locatia.
In consecinta, pentru a avea o pretentie valida in ce priveste subiectul neexistentei lui Dumnezeu, ar trebui sa stii fiecare punctisor de ori unde din acest univers si in fiecare moment. Tradus, aceasta ar fi omniscienta si omniprezenta. Acestea sunt atribute caracteristice numai lui Dumnezeu.
Pentru a epuiza toate si a demonstra in acelasi timp ca nu exista Dumnezeu, fie ar trebui sa posezi atributele lui Dumnezeu, fie ar trebui sa devii insusi Dumnezeu.

II. Argumente impotriva B. Dumnezeu exista, este un fapt concret.

Aceste argumente e posibil sa ne fi trecut fiecaruia dintre noi prin cap, cred ca sunt cele mai raspandite.

1. Absenta dovezilor empirice.
2. Prezente durerii si a suferintei.
3. Probleme cu privire la creatie.

II.1.Absenta dovezilor empirice.
Dovezile empirice sunt forme directe de cunoastere, asemenea vazului, atingerii gustatului. Niciodata nu l-am vazut sau auzit pe Dumnezeu, in modul in care mi se intampla cu oamenii.
Aceasta marturisire ar putea insinua inexistenta lui Dumnezeu. Dar, in acelasi timp, tot eu nu am vazuta sau simtit entitati sau realitati, in a caror existenta totusi cred, cum ar fi: propriu-mi creier, sau formula chimica a apei. Si totusi ele constitue realitati pentru mine si pentru oricine altcineva.

II.2. Prezente durerii si a suferintei.
Acesta este un argument puternic, daca ai pretentia unui Dumnezeu bun si iubitor.
Deci acest argument nu este un argument care sa aiba de-a face cu existenta lui Dumnezeu ci cu natura felului in care este descris, adica bun si iubitor. Cu alte cuvinte daca se demonstreaza ca El este bun si iubitor, poate sa existe, pe de alta parte chiar daca ar fi un Dumnezeu rau el ar putea exista de asemenea.
Acuma, as ridica o intrebare: durerea si suferinta constitue intreg spectrul existentei noastre ? Presupun ca fiecare dintre noi a avut parte in viata si de placere si bucurie profunda. Daca suferinta si durerea ar indica absenta lui Dumnezeu, ce ar indica atunci prezenta bucuriei si a placerii ?

II.3. Probleme cu privire la creatie.

Da, exista probleme cand incerci sa explici creatia, deoarece, a. nu este un fenomen observabil, b. nu este in conformitate cu legile, cunoscute, ale naturii si stintei.
Asa ca pentru o minte rationala care invariabil cauta o explicatie, simpla pretentie ca s-a intamplat intr-un anumit mod, nu este satisfacator.
Creatio ex nihilo (Creatia a ceva, din nimic), nu apeleaza la ratiuni. Implicarea credintei in acest fapt este evidenta.
Asupra acestui subiect voi reveni.


III. B. Dumnezeu exista, este un fapt concret.

III.1. Marturii cirumstantiale

III.1.1. Marturia numarului
Daca o persoana iti spune ca a vazut o balena cu corn in frunte, ai putea sa nu crezi relatarea. Daca acelasi lucru ti-ar fi relatat de 1000 de persoane s-ar putea ca indoiala sa persiste. Daca milioane de oameni spun acelasi lucru ar fi cazul sa iti spui unele semne de intrebare.
Miliarde de oameni cred in existenta lui Dumnezeu (sau a unei fiinte superioare) si marturisesc aceasta prin experienta personala. Schimbarea de la necredinta la posibilitatea existentei unui adevar in astfel de conditii este rezonabila.
Pentru mine numarul nu are importanta (in sensul ca nu numarul determina adevarul), dar daca mai multi oameni imi relateaza un fapt, caut sa imi iau timp ca sa verific daca ce mi-au spus este adevarat.

III.1.2.Marturia timpului
Ateismul nu este o inventie a timpurilor recente. Cu toate acestea credinta in Dumnezeu nu a putut fi inabusita nici in cele mai tulburi timpuri, cand ateismul era "doctrina oficiala". Faptul ca crestinismul, cu toate bunele si relele lui a rezistat, ar trebui sa puna unele semne de intrebare.

III.1.3. Prezenta unui proiect
Oamenii de stiinta descopera atat in lumea subatomica cat si in macrocosmososul astrofizicii niste forte coplesitoare care indica prezenta unui proiect.
De ce nu auzim niciodata un arheolog, care sa fi scos din moloz un stalp frumos ornamentat despre care sa declare:" S-a realizat prin el insusi. Nimeni nu l-a facut. Nu l-am vazut niciodata pe cel care l-ar fi putut realiza" ? Cum reuseste arheologul sa distinga stalpul din/de moloz ? Stalpul da indicii clare ca acolo a lucrat o mana si o minte umana care a proiectat acel stalp.
Toti mesterii din lume pusi laolalta nu ar putea sa egaleze complexitatea dar si precizia unui sistem, ca de exemplu sistemul nervos. Gandeste-te la intreaga lume naturala, la complexitatea ei, la simbioza si relatiile care exista si care necesita o coordonare nefireasc de sensibila.

III.2. Analiza logica

III.2.1. Argumentul lui Kalam. Al Gazali, a fost un musulman care a trait in secolul al XI-lea si a creat un silogism foarte interesant.

a. Fiecare lucru (care exista) are un inceput, are o cauza.
b. Universul are un inceput.
c. In consecinta, universul are o cauza.

III.2.2. Analiza pe baza argumentului lui Kalan

a. Oamenii de stiinta pretind ca materia, energia, spatiul si timpul sunt doar entitati in univers. Nu exista nimic altceva. Nu este nimic supranatural.
b. Cauza unei substante sau produs sta in afara ei si transcede substanta/produsul.
De exemplu, o lingura de lemn nu poate fi produsul unei linguri de lemn ... sper :-) Pasionatul de bushcraft sau cioplit in lemn ar putea fi cauza, dar el este distinct de produsul sau.
c. In consecinta, nu putem apela la materie, energie etc. ca sa fie cauza materiei, energiei etc.
Cauza ar trebui sa posede doua caracteristici care pot fi observate in natura.
Prima, natura materiei in vastul univers de peste 125 miliarde de galaxii este complexa si "intortocheata" in asa masura ca te copleseste. Cauza, putem deduce ca poseda o proportie incomensurabila - un intelect gigant care este in stare sa conceapa, execute si tina sub observatie aceasta structura multi complexa.
Mircea Eliade: despre Albert Einstein care-si descria " Uimirea plina de farmec cu privire la legea naturala, care descopera o inteligenta de o asa superioritate, ca , comparandu-ne cu ea, toata gandirea sistematica si actiunea fiintei umane este cu totul insignifianta" The Encyclopedia of Religion (New York: Marcmillan, 1995) p.322.
Mircea Eliade
A doua, energia implicata in univers este de o asa imensitate, dincolo de capacitatea noastra de intelegere. Cauza aceasta este capabila sa ofere energie pentru un cluster de galaxii si in acelasi timp sa pastreze in echilibru elementele subatomice.
Aceatsa Cauza care poseda un intelect gigant si o energie imensa, s-ar putea referi la Dumnezeu ?


VA URMA

5 comentarii:

  1. Oooooooff!
    Ce-ti place sa deschizi cutia cu pacate numarate....
    Pai, Descartes nu prea avea de ales intre a scrie ceva interesant si util omenirii si un mic stalp decare sa fie legat si dat foc. Tu cam ce ai alege? Citind printre randurile lui si comentariile si analizele scrierilor sale gasim aceleasi concepte de instinct de conservare. Era si normal sa fie asa, pentru ca pana la urma orice este viu si cu scaun la cap isi doreste in continuare sa fie viu si nu martir.
    Poate ca axista 2 feluti de atei. 1. cei care neaga cu vehementa orice fel de existenta a oricarei entitati superioare. 2 Atei care de fapt nu vor sa admita Dumnezeul ca entitate bisericoasa(bisericala). Posibil ca primii sa fie contra doar de dragul contrarii si discutiilor si ceilalti sa admita faptul ca nu e nevoie de o entitate unica si superioara pentru a respecta mediul inconjurator. Si nu vorbesc doar de oameni.
    Cum probabil stii, sunt ateu doar daca vine vorba de orice entitate care a stimulat ridicarea de lacase de cult. Panteismul pare mai o apropiere naturala si mai logica decat deismul. Panteism. Doctrina că totul este Dumnezeu, spre deosebire de doctrina că Dumnezeu este totul. Putem extinde subiectul si ajungem la noua miscare new age in care toti oameniisunt dumnezei prin faptele lor fata de lume. La fel, se pot transforma in draci goi. Totul tine deprisma de vedere. Egoism sau altruism.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai Testo, sa stii ca imi esti chiar simpatic, in ciuda aparentelor de un perpetuuu Gica contra :-)
    Sa stii ca te-am citit :-).
    Cine stie poate vreodata vom avea ocazia sa si discutam.
    Mi-ar face mare placere.
    Numai bine

    RăspundețiȘtergere
  3. Argumentul lui Kalam.
    a. Prima premisa poate fi declarata ca fiind adevar doar daca includem in text expresia " fiecare lucru CARE EXISTA si are un inceput are o cauza.
    Lucrurile care nu exista ( abstractiunile) nu pot avea un inceput fizic real deoarece nu exista nimic concret care sa poata fi fixat ca punct de inceput concret al unei existente a nonexistentei (abstracte). Prin urmare e foarte posibil ca lucruri care nu exista sa nu aiba nici inceput si nici sfarsit. Si avem de a face cu o contradictie in termeni a insusi conceptului de existenta a unui lucru inexistent.
    b. Universul are un inceput doar daca afirmatia vine de la cineva sau ceva care cuprinde in sine totalitatea universului cunoscut si necunoscut. Tehnic vorbind, momentul de inceput al universului este o presupunere nu un fapt dovedit prin experiment deci e foarte posibil ca afirmatia b sa nu fie adevarata.
    c. Consecinta ca universul are o cauza nu poate deriva in mod direct nici din premisa a nici din premisa b atata timp cat ambele premise sunt incomplete si derivate.
    Consecinta logica a unor premise poate fi adevarata doar daca premisele sunt complete si nederivate.

    Prin urmare, consecinta c nu e o consecinta logica ci o alta premisa care nu elucideaza cauzalitatea primara a universului definit prin prisma unor observatii incomplete experimental.

    RăspundețiȘtergere
  4. Testo: legat de martiriul lui Decartes, acum nu stiu ce intelegi tu prin martiriu, dar sa stii ca este posibil ca Decartes sa fi fost un martir fara voie: "French ambassador Pierre Chanut. In his recent book, Der rätselhafte Tod des René Descartes (The Mysterious Death of René Descartes),[12] the German philosopher Theodor Ebert[13] asserts that Descartes died not through natural causes, but from an arsenic-laced communion wafer given to him by a Catholic priest. He believes that Jacques Viogué, a missionary working in Stockholm, administered the poison because he feared Descartes's radical theological ideas would derail an expected conversion to Roman Catholicism by the monarch of Protestant Lutheran Sweden.[14]
    In 1663, the Pope placed his works on the Index of Prohibited Books. (sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descartes)
    Si in ziua de azi mai sunt "martiri" ... dinastia inchipuiti :-) care sunt dispusi sa faca martiri pe altii care nu gandesc ca si ei (sau nu se conformeaza ritului lor) ... cunoastem amandoi un astfel de personaj :-)))
    Personajele astea nu stiu ca e mai usor sa mori pt ce crezi, decat sa traiesti pt ce crezi :-)

    Shino - merci pt. observatie.

    RăspundețiȘtergere
  5. Descartes nu vroia sa moara pentru ideile sale ci sa traiasca dar totusi sa transmita mesajul sau prin carti. Tocmai de aceea a adus in folisofia lui si pe God. Lumea era mult mai ingusta atunci cand venea vorba de Conducatorul suprem al lumii si nu trebuie sa luam in considerare ca si el(Descartes) si-a luat in considerare ca e posibil sa fie linsat cand aduci vorba de asa ceva? Totusi..ma indoiesc ca a vrut sa devina martir ori sacrificat pe altarul(ce ironie)filosofiei vs religie.
    La astfel de martiriu m-am referit. Ca a fost el otravit sau nu...posibil sa ne spuna Lapusneanu. Sunt unul langa altul.

    Testokick

    RăspundețiȘtergere